Consilier Politic

Decizia de vot a unei persoane este, în general, produsul final al unui ansamblu complex de identificări, valori, credinţe şi atitudini. Electoratul, cunoscând aceste componente, poate estima probabilitatea ca un anumit grup de electori să fie influenţaţi în decizia lor de vot cu ajutorul unui anumit tip de comunicare politică.

Atiudini politice fundamentale.

Este obligatoriu ca votul să nu exprime numai o opinie conjuncturală sau o stare de moment, ci să reflecte atitudini politice profunde în raport cu fenomenele politice şi sociale. Când spunem că cineva este „reacţionar” sau „progresist”, liberal sau conservator, nu ne referim la opinii de moment, ci la o atitudine politică fundamentală. 

Pentru elaborarea strategiei de comunicare este foarte important să se cunoască diferitele atitudini din rândul electorilor, de participare sau izolare şi dezinteres. Când ne adresăm militanţilor, folosim un anumit tip de limbaj, cu totul diferit de cel pe care l-am folosi pentru a ne adresa celor neinteresaţi de politică. In acest ultim caz, se recomandă mesajele non politice şi emoţionante, imaginea fiind mult mai importantă decât argumentarea. In acelaşi timp, grupurile care nu sunt interesate de politică sunt cele mai influenţabile şi reprezintă procentajul cel mai mare de indecişi la sondajele de opinie. De aceea, cea mai rentabilă investiţie pentru candidaţi, mai ales în ultima fază a campaniei, este concentrarea eforturilor de comunicare pe această „familie politică” (în sociologia politică franceză se numeşte „marais”).

Pentru a putea influenţa electorii şi pentru a şti cu precizie cui şi pe ce ton candidatul trebuie să adreseze mesajul, este necesar să îi cunoască bine, să ştie cum gândesc şi cum îşi aleg votul.

Mult timp, partidele politice au avut încredere în „mirosul” lor pentru a cunoaşte starea opiniei sau s-au folosit de impresiile transmise de cunoaşterea directă a unei părţi din electorat. Cu toate acestea, în prezent, tehnicile sondajului de opinie conferă avantaje decisive pentru analiza sistematică a unui corp electoral care, dacă înglobăm toată America Latină, se ridică la sute de milioane de persoane. „Radiografia” cetăţenilor este un prim pas pentru elaborarea unei strategii raţionale a campaniei.Pentru cunoaşterea electoratului, există două metode principale:

1). Analiza statistică a datelor disponibile;

2). Sondaje de opinie publică.

Analiza statistică a datelor disponibile este o metodă mai simplă, directă şi ieftină de studiere a electorilor. Cu ajutorul acesteia, se pot cunoaşte caracteristicele demografice, sociale sau economice ale populaţiei. Există multe surse de informaţie de unde se pot obţine date. Dintre acestea, cele mai utile sunt analiza statistică şi recensământul populaţiei unei ţări, precum şi datele publicate în reviste, cărţi şi articole de presă. Acest tip de analiză permite cunoaşterea populaţiei pe vârste, categorii profesionale, nivel de studii, sex, etc.

Altă sursă importantă de informaţie gratuită este analiza rezultatelor de la alegerile anterioare. Conform identificării social demografice a circumscripţiilor şi meselor de votare, precum şi relaţia cu alegerile electorale, se pot observa anumite comportamente politice, mai mult sau mai puţin stabile, în diferite sectoare ale populaţiei.

In anumite condiţii şi folosindu-se instrumente statistice mai rafinate, se poate evalua transferul de voturi de la un partid politic la altul în alegerile succesive.

Analiza datelor disponibile reprezintă un prim pas către cunoaşterea electoratului. Are dezavantajul că oferă o viziune prea densă a comportamentelor electoratului şi, deci, retrospectivă. Arată, în linii generale, antecedentele corpului electoral. Dacă vrem să înţelegem electoratul într-o formă mai sofisticată, recentă şi completă, pentru ca mai apoi să-i putem influenţa decizia de vot, trebuie să recurgem la sondajele specifice de opinie.

Sursa: Manual de marketing politic, Luis Costa Bonino

Sambata, la reuniunea Asociatiei Comunelor de la Neptun, presedintele Romaniei, Traian Basescu, a afirmat: „Am văzut o atitudine imbecilă la un comandament de inundaţii. În timp ce judeţele erau sub apă şi primarii nu ştiau ce să mai facă pentru oameni, un ministru imbecil, aşezat într-un comandament, cerea să vină primarii la el” citat de Mediafax, dar nu a precizat exact cine este acesta. In prezent afirmatia sa nu este clarificata, dar exista suspiciuni cum ca ar fi vorbit despre Cristian David, ministrul de Interne.

Ministrul de Interne, Cristian David, i-a convocat si pe primarii localitatilor inundate in timpul reuniunii comandamentului pentru situatii de urgenta, in Suceava. Seful statului, Traian Basescu i-a reprosat acestuia fatul ca i-a chemat la intalnire si pe primari avand in vedere ca ei erau deja ocupati cu solutionarea problemelor datorate inundatiilor. Totusi presedintele neaga ca David ar fi cel vizat in afirmatia sa.

Sunt multi cei care considera ca felul presedintelui de a vorbi nu este unul civilizat si ca acesta trebuie schimbat. Printre cei fata de care seful statului a folosit un limbaj neadecvat se numara si Cristian Admonitei, Ministrul Educatiei, Varujan Vosganian, Paul Pacuraru si Adrian Cioroianu. Desi in clasa politica actuala sunt destule personaje care nu au calificarea necesara pentru a detine functiile respective, trebuie admis si faptul ca limbajul presedintelui nu este unul demn de un sef de stat.

De cateva luni de zile romanii asteapta lista cu produsele conasiderate de specialistii in nutritie a fi un pericol pentru dezvoltarea copiilor, dar inca resposabilitatea este pasata de la Ministerul Sanatatii la patronatele din industria alimentara, iar lista continua sa se faca mult asteptata. In Romania inca nu exista o lista cu alimentele de fast-food care trebuie sa fie interzise in scoli.

Aceasta lista trebuia sa apara in termen de 60 de zile de la data aparitiei legii in Monitorul Oficial. Totusi autoritatile nu vor sa interzica decat o mica parte din aceste alimente. Conservatorul Sorin Minea, presedinte al Federatiei Patronale Romane din Industria Alimentara, ajutat de coalitia ce s-a format impotriva legii de a interzice alimentele periculoase pentru sanatatea copiilor in scoli, vor sa introduca in schimb o lista cu alimente recomandate, astfel lasand loc de interpretari.

In aceste conditii, o lege care este foarte buna deoarece incearca sa faca un pas spre asigurarea sanatatii copiilor, a elevilor, are sanse sa devina o lege interpretabila si fara eficienta.

In perioada alegerilor parlamentare multi oameni vor fi departe de orasul in care au domiciliul stabil, ca si in timpul altor alegeri, asa ca in acest caz, votul prin corespondenta este strict necesar pentru ca fiecare sa-si poata exprima optiunea.

Cu toate ca acest tip de sistem de vot este necesar, este ocolit de politicieni, acestia considerand ca este usor de fraudat. Aceasta concluzie este trasa de politicieni deoarece acestia sufera de o acuta neincredere intre ei, partidele se privesc reciproc cu suspiciune.

Faptul ca un cetatean al Romaniei poate vota doar in localitatea unde are domiciliul stabil poate fi considerat o ingradire a sistemului romanesc. Dar la celalat capat al spectrului trebuie spus si faptul ca cetatenii romani nu au cu totii constiinta pentru vot bine dezvoltata si nici macar nu incearca sa reuseasca sa ajunga la o sectie de votare.

Ministrul Justitiei, Catalin Predoiu, a declarat ca inca nu a decis daca il va demite din functie pe seful DNA, Daniel Morar. Acesta considera ca mai intai trebuie sa evalueze intreaga activitate a acestuia din timpul mandatului si ca, daca il va inlocui, nu se va fi un capat de tara.

Catlin Predoiu este de parere ca trebuie sa ia in considerare toate criteriile de evaluare pentru actualul sef DNA, iar decizia pe care este obligat de lege sa o ia poate avea consecinte legate de stabilitatea DNA-ului in viitor. Conform Realitatea TV, ministrul Justitiei a declarat ca in acest caz nu trebuie sa se ajunga la generalizari sau simplificari, acestea fiind periculoase si trebuie sa se analizeze cu justa masura ce se intampla in DNA.

Oricare ar fi decizia sa exista multe riscuri. De exemplu, daca acesta decide ca Daniel Morar sa raman in functie, Parlamentul poate propune o lege pentru desfiintarea DNA-ului desi raportul Comisiei Europene pleda pentru pastrarea si dezvoltarea acestui organ de stat. Astfel, acesta trebuie sa fie foarte atentla toate detaliile pentru a putea lua o decizie justa.

Raportul despre justitie ce a fost facut de Comisia Europeana critica performantele foarte slabe ale Romaniei in acest domeniu. Ca si locuri negative sunt considerate a fi Parlamentul si Inalta Curte. Purtatorul de cuvant al Comisiei Europene a declarat ca Romaniei i se cere sa se ajunga la un consens fara echivoc in problema coruptiei pentru ca aceasta sa poata fi eradicata, trebuie ca cei care incalca legea sa fie sanctionati nu doar cercetati.

Comisia Europeana cere Romaniei continuarea anchetarii fostilor demnitari romani precum si pedepsirea acestora, finalizarea Codului de Procedură Penală şi a Codului Penal precum şi renunţarea la amendamentele aduse la cele două documente. Lupta impotriva coruptiei trebuie sa fie depolitizata pentru a avea cu adevarat efecte pozitive, altfel lupta impotriva coruptiei va continua sa fie un esec. Tot aceasta a constata ca trebuie sa se renunte la amendamentele aduse noului Cod de Procedura Penala si a Codului Penal precum si faptul ca trebuie sa se faca o separare clara a puterilor in stat.

Guvernul a inregistrat progrese in reforma justitiei dar cei corupti tot nu au fost pedepsiti. Premierul Calin PopescuTariceanu este de parere ca acest raport demonstreaza faptul ca Romania se afla pe drumul cel bun si susţine că o soluţie pentru a îndrepta punctele negative ce se afla redactate in raport este existenata la nivelul zero a tolerantei faţă de cei care îşi folosesc funcţia publică pentru a se îmbogăţi.

Tudor Chiuariu, fostul ministru al Justitiei, sustine ca acest raport consemneaza progrese pe două dintre domeniile monitorizate: combaterea corupţiei la nivel local şi punerea în funcţiune a Agenţiei Naţionale de Integritate.

Conform ziarului Curentul, actele de vânzare-cumpărare din afacerea anului, vânzarea a 1,63 ha din zona rezidenţială Satul Francez pentru 68 milioane de euro de catre omul de afaceri Costica Constanda, au fost realizate prin intermediul cabinetului notarial al soţiei primului-ministru, Ioana Popescu Tăriceanu.

Ceea ce este cel putin ciudat in acest caz este faptul ca tranzactia s-a facut cu ajutorul unei sotii de liberal, avand in vedere ca liberalii l-au declarat persoana non grata pe Constanda. Suma care a ramas in buzunarele familiei Tariceanu in urma aceste tranzactii sare de 400.000 de euro.

In iarna acestui an, Costica Constanda a preluat o suprafata de 2,8 ha de teren din satul francez in schimbul terenului din parcul Bordei, iar in ziua de marti a aceste saptamani, acesta a vandut 1,63 ha dezvoltatorului imobiliar grec, Raptis Kavouras.

In Bucuresti se afla un numar destul de mare de birouri notariale pentru ca aceasta sa fie o simpla coincidenta, dar chiar daca acest fapt chiar este o coincidenta apare intrebarea: cum de domnul Constanda a acceptat ca aceasta tranzactie sa fie facuta tocmai de o persoana care se afla in anturajul celor ce l-au declarat persoana non grata?

In fiecare an, in data de 14 iulie, se sarbatoreste Ziua Frantei, totusi acest an a avut o importanta mondiala datorita eveimentelor petrecute in jurul acestei zile.

Duminica, 13 iulie, a avut loc summitul de lansare a Uniunii Mediteraneene. Toti membrii participanti la acest summit au fost apoi invitati de presedintele Frantei, Nicolas Sarcozy, in tribuna de onoare pentru a asista la defilarea armatei franceze din ziua de luni, 14 iulie. La aceasta a participat si secretarul general al ONU Ban Ki-moon, iar printre avioanele ce au defilat pe cer au fost vazute si doua MIG-uri, unul romanesc, altul sloven, acestea fiind simboluri ale Pactului de la Varsovia.

Anul acesta festivitatea a fost organizata in mod diferit. S-au citit fragmente din Preambulul Declaratiei Universale a Drepturilor Omului in fata sefilor de stat, printre acestia numarandu-se si Traian Basescu, petrecerea de la Palatul Elysee a avut un numar mai mic de invitati, acesta reducandu-se la 4000 de persoane, conform ziarului Adevarul, fata de 6000 de anul trecut, iar Nicolas Sarcozy nu a tinut un discurs televizat.